Impresii despre Berlinul în timp de război — din Jurnalul lui Maximilian Hacman

Radu Florian Bruja

doi:10.31861/hj2026.63.88-95

Автор(и)

Radu Florian Bruja Ştefan cel Mare University of Suceava https://orcid.org/0000-0003-1102-6444

DOI:

https://doi.org/10.31861/hj2026.63.88-95

Ключові слова:

Max Hacman, Journal, Berlin, război, regimul naţional-socialist, stări de spirit

Анотація

Unul dintre dezideratele importante ale istoriografiei contemporane îl reprezintă compatibilizarea surselor memorialistice cu literatura istorică de factură documentară. Deși memorialistica este adesea privită drept o sursă secundară, marcată inevitabil de subiectivitatea autorului, ea oferă istoricului posibilitatea de a surprinde dimensiuni ale vieții cotidiene, ale mentalităților și ale stărilor de spirit pe care documentele oficiale nu le pot reda întotdeauna. În analiza de față am urmărit imaginea Berlinului aflat în plin război mondial, așa cum reiese din paginile Jurnalului profesorului bucovinean Maximilian Hacman. Manuscrisul, rămas în mare parte nepublicat, oferă o perspectivă valoroasă asupra atmosferei existente în capitala Reich-ului între octombrie 1940 și septembrie 1941, perioadă în care Hacman a activat în cadrul Institutului Român din Berlin.

Jurnalul surprinde, într-o manieră fragmentară, dar extrem de sugestivă, caracteristicile regimului național-socialist, reacțiile și formele discrete de opoziție față de acesta, precum și stările de spirit ale populației berlineze în contextul războiului. Autorul notează impresii privind viața cotidiană, efectele propagandei, restricțiile impuse de conflict, comportamentele sociale și psihologia colectivă a unei societăți aflate sub presiunea războiului total. În același timp, paginile jurnalului oferă informații despre elitele intelectuale și academice ale Berlinului, despre criticile formulate împotriva regimului, despre teama provocată de aparatul represiv și despre degradarea treptată a condițiilor de viață pe măsura prelungirii conflagrației.

Memorialistul surprinde și reacțiile germanilor originari din România, atrași de proiectul «Heim ins Reich», mulți dintre aceștia manifestând dezamăgire și dorința de a reveni în Bucovina după contactul direct cu realitățile Reich-ului. Totodată, Hacman descrie atmosfera orașului în timpul alarmelor aeriene, comportamentul populației în spațiile publice, impactul propagandei lui Goebbels și diverse anecdote sau reflecții privind războiul și aliații Germaniei. Observațiile sale sunt redate cu sinceritate de un autor germanofil, dar în același timp adversar al ideologiei național-socialiste, ceea ce conferă jurnalului o valoare aparte.

Originar din Bucovina, Maximilian Hacman surprinde Berlinul celui de-al Treilea Reich la apogeul puterii sale politice și militare, dar și primele semne ale oboselii sociale și ale nemulțumirilor provocate de război. Paginile jurnalului completează imaginea generală, bine cunoscută, a unei realități brutale — cea a celui de-al Doilea Război Mondial — printr-o perspectivă personală, concentrată asupra experiențelor cotidiene, a relațiilor umane și a transformărilor psihologice produse de conflict asupra societății germane.

Біографія автора

Radu Florian Bruja, Ştefan cel Mare University of Suceava

PhD in History, Associate Professor, Department of Humanistic and Social-Political Sciences,
Stefan cel Mare University of Suceava

Посилання

1. Amzăr D.C., Jurnal berlinez [Berlin Journal], Bucharest, Romania Press Publishing, 2005, 640 p.

2. Frei N., Statul Führerului. Regimul naţional-socialist 1933–1945 [Führer’s State. The National Socialist Regime 1933–1945], Bucharest, Corint Editorial Group, 2007, 344 p.

3. Fritzsche P., Life and Death in the Third Reich, Harvard University Press, 2008, 368 p.

4. Gellately R., Backing Hitler: Consent and Coercion in Nazy Germany, Oxford, 2001, 384 p.

5. Iaşi National Archives Service, Manuscript Collection Fund, d. 1814–1815, (infra: Hacman d. 1814, d. 1815).

6. Kershaw I., Hitler, Bucharest, Meteor Press Publishing House, 2012, 1072 p.

7. Klemperer V., I shall bear Witness: The Diary of Victor Klemperer 1933–1941, London, Weidenfeld & Nicholson, 1998, 688 p.

8. Matei I., Nastasă-Kovács L., Cultură şi propagandă. Institutul Român din Berlin (1940–1945) [Culture and propaganda. Romanian Institute in Berlin (1940–1945)], Cluj-Napoca, Mega Publishing House, 2018, 718 p.

9. Moorhouse R., Berlin at War, New York, Basic Books, 2021, 438 p.

10. Olaru M., Ungureanu Ş.M., Maximilian Hacman: Amintiri din războiul mondial (25 iulie — 10 octombrie 1914) [Maximilian Hacman: Memories from the World War July 25 — October 10, 1914)] (I), in «Analele Bucovinei», 2016, № 2 (47), p. 599–626.

11. Rothfels H., The German Opposition to Hitler, Chicago, Henry Regnery Company, 1962, 166 p.

12. Sombart N., Tinereţe în Berlin 1933–1943. O relatare [Youth in Berlin 1933–1943. A story], Bucharest, Univers Publishing House, 1999, 248 p.

13. Şandru D., Mişcări de populaţie în România (1940–1948) [Population movements in Romania (1940–1948)], Bucharest, Encyclopedic Publishing House, 2003, 429 p.

14. Zbuchea D., Proiecte de unificare europeană ale mişcărilor de rezistenţă din cel de-al Doilea Război Mondial [Projects for European unification of the resistance movements from the Second World War], Cluj-Napoca, Science Book House, 2013, 190 p.